You are here: Home > PIRAMIDA Pensiile şi salariile nesimţite au împărţit Argeşul în două
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Search

SAPTAMANALUL - ANCHETA

Pensiile şi salariile nesimţite au împărţit Argeşul în două

E-mail Print PDF

Pensii speciale de 130 - 200 de milioane pentru oameni care nu au avut în viaţa lor salarii atât de mari. Salarii de zeci, chiar sute de milioane pentru primari, parlamentari şi funcţionari din administraţie. În vreme ce şmecherii ies la pensie chiar şi la 42 de ani, premierul Mihai Tudose anunţă cu seninătate că vârsta de pensionare, pentru fraieri, va creşte cu doi ani. Salarizarea discreţionară rupe societatea românească în două: clasa privilegiată, care se bucură de favorurile guvernanţilor, şi restul lumii - cei pe numele cărora se emite „nota de plată”.

 

 

Poliţia Argeş - decapitată de valul de pensionări

 

Săptămâna trecută, Ministerul de Interne a fost zguduit de un val de cereri venite din partea angajaţilor care doresc să se pensioneze. În doar patru zile, peste 700 de poliţişti au solicitat ieşirea din sistem după ce Hotnews a publicat informaţia că guvernul pregăteşte în secret o ordonanţă de urgenţă care i-ar putea lăsa pe angajaţii MAI fără pensiile speciale mai mari decât salariile pe care le-au obţinut vreodată în viaţa lor. Iniţial, niciun reprezentant al guvernului nu a recunoscut oficial că legea va fi schimbată şi că viitorii pensionari din Poliţie nu vor mai câştiga la fel ca foştii lor colegi, plecaţi din sistem odată cu primul val de pensionări în regim special. În haosul creat de informaţiile contradictorii, poliţiştii care îndeplineau criteriile necesare pentru a renunţa la uniformă în schimbul unei pensii mai mari au luat cu asalt Casa de Pensii sectoriale a MAI, pentru a-şi depune dosarele.

Noua serie de pensionări în masă loveşte Poliţia Argeş. În primele două zile ale săptămânii trecute, 31 iulie şi 1 august, s-au depus 30 de cereri de pensionare. Două dintre acestea au fost înaintate de către inspectorul-şef al IPJ Argeş, chestorul Ionel Ispir şi cea de-a doua de către adjunctul acestuia, comisarul-şef Petre Ioniţescu. Alături de aceştia mai iese la pensie şi Marius Florescu, şeful Secţiei 4. După această tranşă, Poliţia Argeş rămâne fără niciun chestor, iar vârsta maximă a angajaţilor va fi de 47 de ani.

Ar mai fi îndeplinit condiţiile de pensionare şi cms.-şef Mihai Neagoe, comandant Secţia 3 şi cms.-şef Florin Mocanu, comandantul de la Topoloveni, dar aceştia nu au făcut încă pasul.

În primăvară, şeful Poliţiei argeşene nu avea niciun gând să iasă la pensie, declarându-se ataşat de profesie şi de instituţia pe care o coordona din 2014. Cu toate acestea, deşi cu o săptămână înainte de decizie era încă indecis, fiind între da şi nu, pe 31 iulie şi-a depus dosarul de pensionare, iar pe 4 august, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul. Astfel, de pe data de 11 august, chestorul Ionel Ispir este pensionar. Din cât ne-a declarat, acesta nu are niciun gând să mai lucreze la stat, nefiind tentat de vreo funcţie de consilier, aşa cum s-a întâmplat la nivel înalt.

Pensionarea bruscă a celor care îndeplineau condiţiile, cu vârste de peste 50 de ani, s-a datorat zvonurilor că ar putea pierde jumătate din pensie şi, pentru a nu rata trenul pe care îl aveau acum, în condiţiile în care MAI nu a lămurit ce se va întâmpla, aceştia au preferat să se retragă şi să îşi asigure veniturile. Deşi mai marii de la minister şi IGPR au încercat să liniştească apele, exemplele de pensionare date la vârf au tras un semnal de alarmă în rândul celor din teritoriu.

Această tranşă de pensionări vine după altele mai mici, în care IPJ Argeş a pierdut şefi de secţii rurale şi ofiţeri, ceea ce a dus la un deficit de personal. O situaţie similară cu cea de acum a avut loc şi în martie 2016, când zeci de poliţişti s-au pensionat, printre aceştia numărându-se nume cunoscute precum Vasile Luţu, Constantin Nedelescu, Marian Dorojan şi Dănuţ Dinu.

 

Fosta şefă de cabinet a chestorului Ion Stoica - pensie + salariu = 200 milioane lei

Dincolo de pensiile de-a dreptul nesimţite pe care au ajuns să le încaseze foşti poliţişti care nici măcar nu au împlinit 50 de ani, ceea ce a provocat cea mai mare revoltă în ultimele zile au fost cazurile celor care, imediat ce s-au pensionat, au şi fost reangajaţi în acelaşi minister pe salarii uriaşe.

Unul din cazurile care au făcut înconjurul ţării este cel al Alinei Popescu, fosta şefă de cabinet a chestorului argeşean Ion Stoica, pe vremea când acesta conducea Poliţia Olt. La doar 44 de ani, în luna ianuarie a acestui an, Alina Popescu s-a pensionat, alegându-se cu o pensie de aproximativ 100 milioane lei vechi, la scurt timp fiind reangajată în sistem, pe funcţia de consilier al ministrului Carmen Dan. Culmea nesimţirii - doamna în cauză încasează acum, pe lângă pensia de 100 de milioane, şi un salariu, tot de 100 de milioane.

Un caz tras la indigo este cel al generalului Cornel Ciocoiu, care după 26 de ani de activitate în uniformă, de lupte cu plictiseala, de lungi așteptări în tranșee să se facă ora 16 și să plece acasă, s-a pensionat, încasând o „pensioară” de 130 de milioane. Chiar a doua zi după ieşirea la pensie, Ciocoiu a fost numit secretar de stat în MAI, pe un salariu „mizer” de 100 de milioane.

Un alt exemplu la fel de scandalos este cel al generalului Gelaledin Nezir, retras la pensie şi care în prezent este şeful Protocolului din MAI, veniturile sale lunare din pensie şi salariu ajungând la - ţineţi-vă bine! - 300 de milioane lei pe lună!

 

Comisar argeşean - în greva foamei pentru salariile poliţiştilor

În vreme ce pensionarii de lux ai sistemului şi persoanele apropiate camarilei de la Teleorman câştigă sute de milioane de lei pe lună, la nivelul poliţiei salariile sunt, în cea mai mare parte, de toată jena. Vorbim de poliţiştii care lucrează în stradă şi care zilnic - fie că lucrează la ordine publică, fie la criminalistică sau la rutieră - îşi riscă viaţa. În vreme ce pentru mai toate categoriile de bugetari s-au operat majorări salariale, poliţiştii naţionali au rămas de căruţă. Este elocvent exemplul dat de către celebrul poliţist Marian Godină, care şi-a comparat salariul său - de 28 de milioane (din care 10 milioane este indemnizația de hrană) cu cel al unui poliţist de la locală, care pleacă acasă cu 48 de milioane pe lună (normă de hrană - 11 milioane). Din cauza uriaşelor discrepanţe între lefurile poliţiştilor şi cele ale funcţionarilor din primării, de exemplu, săptămâna trecută comisarul-şef Cecilia Tatia, liderul sindicaliştilor din Poliţia Argeş, a intrat în greva foamei, pe o perioadă nedeterminată, alegând să protesteze în faţa sediului Guvernului României din Piaţa Victoriei – Bucureşti, dar şi la sediul MAI. „Sunt HOTĂRÂTĂ ... nu voi ceda! Ori aceleași drepturi salariale pentru toți bugetarii din SNOPSN, ori pleacă cele două ministre ... Carmen Dan și Olguța Vasilescu, care nu au înțeles și nu vor să înțeleagă ROLUL POLIȚISTULUI din cadrul POLIȚIEI NAȚIONALE în România  simulând consultarea și dialogul social cu SNPPC!” - a scris Cecilia Tatia pe pagina sa de socializare, la debutul protestului, pe 1 august.

 

Erou argeșean care a luptat în Războiul Mondial - umilit de generalii de carton

Dezbaterile din ultimele zile pe tema inechităţilor crase dintre veniturile pe care le încasează sistemul clientelar al actualei guvernări şi cei din afara lui au scos la iveală nedreptăţi revoltătoare.

 

Generalul de brigadă Constantin Năstase din Mioveni are venerabila vârstă de 102 ani. A luptat în al Doilea Război Mondial, participând la campania din est  din iunie 1941 și până la întoarcerea în țară, în anul 1944.  A scăpat cu viață din cumplita încercuire de la Cotul Donului și a mărșăluit mii de kilometri prin nesfârșita stepă din Rusia, la temperaturi de -40 de grade Celsius. După 75 de zile de marș a ajuns în țară. A fost internat de urgență la Spitalul Militar din Craiova, într-o stare de epuizare extremă și bolnav.

Are o pensie de 24 de milioane de lei.

 

Generalii de carton ai României, avansaţi în câţiva ani cât alţii în zeci de ani, care nu au văzut scene de luptă decât în filme şi în poze, pot încasa pensii speciale de peste 200 de milioane de lei.

 

Au pensii între 100 și 335 milioane lei.

 

Argeşul deţine recordul celei mai mari pensii din România

Fostul şef al Penitenciarului Colibaşi a rămas, în ciuda numeroaselor pensii speciale cu care s-au pricopsit în ultimii doi ani ofiţerii neamului, românul cu cea mai mare pensie. Gheorghe Bălăşoiu încasează lunar 347 milioane lei vechi, fiind pensionat încă din 2005. La vremea respectivă, el cumula salariul de şef de penitenciar cu cel de procuror, pensia fiind calculată ca fiind 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Cu toţi banii din lume, însă, Bălăşoiu este un bătrân bolnav şi nefericit, după ce în toamna anului trecut şi-a pierdut fiul.

 

 

Paradoxurile şi discrepanţele legii salarizării unitare

 

Funcţionarii din Prefectură: „Lefurile noastre sunt jumătate din cele de la CJ, Finanţe sau Sanepid!”

 

La începutul săptămânii trecute, mai mulţi angajaţi ai Prefecturii Argeş au organizat o grevă japoneză, principala revendicare fiind majorarea salariilor. Funcţionarii din Prefectură au reclamat discrepanțele salariale, arătând faptul că în unele cazuri, primesc jumătate din banii pe care îi încasează lunar angajaţi pe funcţii similare din CJ sau din instituţii deconcentrate precum Finanţe, APIA, Direcţia Sanitar-Veterinară sau Sanepid. „Este inadmisibil ca salariaţii prefecturilor, ce controlează legalitatea actelor administrative din CJ, primării şi verifică activitatea serviciilor deconcentrate, să aibă salarii de două ori mai mici decât salariaţii din aceste instituţii publice. În prezent, un consilier juridic superior din Prefectură, cu gradaţia 5 vechime, încadrat la maxim, are salariul brut de circa 3.000 lei, iar un funcţionar public de acelaşi nivel, din CJ Argeş, spre exemplu, are salariul brut de circa 7.000 lei. Acelaşi lucru îl întâlnim şi la serviciile deconcentrate, funcţionarii publici încadraţi la maximum din Direcţia de Finanţe, APIA, DSVSA, DSP etc. beneficiază de salarii brute între 6.000 şi 7.000 lei” - au explicat reprezentanţii Sindicatului Egalitatea al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual de la Prefectura Argeş într-o scrisoare deschisă adresată conducerii PSD Argeş. „Revendicările lor salariale sunt corecte. Am luat act de aceste lucruri şi nu putem decât să transmitem MAI punctul de vedere în ce priveşte acţiunea lor, în speranţa că se vor face demersurile necesare pentru îndreptarea situaţiei şi rezolvarea solicitărilor făcute de angajaţii instituţiei” - a declarat prefectul Emilian Dragnea pentru „Curierul zilei”.

 

Profesorii au ajuns să câştige cât femeile de serviciu din primării şi mai puţin decât şoferii

Fiindu-ne aproape imposibil să înţelegem pe ce criterii de calcul au elaborat guvernanţii legea salarizării, constatăm doar că, în urma aplicării acesteia, s-au creat situaţii de-a dreptul scandaloase. De exemplu, salariul unei femei de serviciu la o primărie de oraş porneşte de la 1.726 lei şi poate ajunge la 2.148 lei, adică la fel ca un profesor debutant, care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii şi a învăţat o viaţă. Dacă însă comparăm salariile dascălilor cu cele ale şoferilor de la Consiliul Judeţean, care iau în mână 18,8 milioane lei, atunci profesorii trebuie să mai muncească ceva ani şi să mai ia nişte grade didactice pentru a avea pretenţii să câştige cât cei care conduc maşinile administraţiei judeţene.

 

Oamenii de afaceri sunt sideraţi: „De unde atâţia bani pentru salariile bugetarilor?”

 

Legea salarizării a intrat în vigoare la 1 iulie, însă nu pentru toate categoriile de bugetari, ci doar pentru funcţionarii din administraţie şi pentru parlamentari. S-a ajuns astfel la salarii fabuloase, existând anumiţi bugetari care pleacă lunar acasă cu peste 100 de milioane de lei vechi. Profesorii şi medicii mai trebuie să aştepte până anul viitor, în vreme ce poliţiştii - cei care muncesc, nu cei care s-au pensionat sau se pensionează - sunt abia la stadiul de promisiuni, săptămâna trecută ministresa Carmen Dan anunţând cu jumătate de gură o majorare de 10%.

Joi, 27 iulie 2017, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a aprobat, cu 23 de voturi „pentru” și 9 „împotrivă”, hotărârea privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Argeș, începând cu data de 01.07.2017, conform legii salarizării unitare. Prin intermediul unui comunicat de presă, conducerea instituţiei şi-a motivat decizia astfel:

„Dincolo de opiniile pro sau contra legate de nivelul salariilor, o astfel de lege era necesară pentru a pune ordine într-un domeniu care, de-a lungul timpului, a avut mari dezechilibre. Mereu s-a vorbit de faptul că angajații din România au cele mai mici salarii din Europa, o situație reală cu multe efecte negative. Prin aplicarea legii unice a salarizării, lucrurile se pot schimba spre beneficiul tuturor angajaților, fie ei din mediul public, fie privat:

1. Creșterea salariilor bugetarilor va avea efecte și asupra mediului privat, care va trebui să plătească salarii mai mari ca să își păstreze și să-și motiveze angajații.

2. Legea salarizării unitare are efecte și asupra creșterii economice. Venituri mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare, care înseamnă producție mai mare, deci dezvoltarea investițiilor.

3. Dar poate cel mai important lucru este legat de faptul că milioane de români, printre care și argeșeni, au plecat peste hotare tocmai pentru un salariu mai bun. Un salariu decent, aproape de cel de pe piața de muncă europeană, ar fi ținut acești oameni acasă, alături de copiii sau de părinții lor. S-a spus că investitorii străini aleg, nu de puține ori, România pentru faptul că aici pot da salarii mici, de cele mai multe ori salariul minim pe economie, valoarea muncii prestate de români fiind subapreciată, iar aceste creșteri salariale ar alunga acești investitori. Din punctul meu de vedere, toți argeșenii și românii nu trebuie să mai fie prost plătiți, trebuie să aibă salarii conform muncii prestate și profesionalismului lor, pentru a putea cu toții să ne păstrăm demnitatea și onoarea, încurajând astfel românii să rămână acasă. Pe de altă parte, investitorii străini aleg și vor alege țara noastră pentru pregătirea profesională a angajaților români, dar și pentru faptul că, în ultimul an, au fost și vor fi eliminate foarte multe taxe ce cad în sarcina angajatorului, toate acestea făcând atractiv mediul economic”.

 

În replică, reprezentanţii mediului de afaceri se declară îngrijoraţi de trendul către care se îndreaptă economia României. Oameni care au construit businessuri de la zero, care oferă sute, chiar mii de locuri de muncă şi care cotizează cu sume uriaşe la bugetul statului nu reuşesc să înţeleagă matematica guvernului, care împarte cu generozitate pensii speciale de sute de milioane şi salarii duble, triple sau cvadruple, în vreme ce mediul privat, cel care susţine de altfel economia ţării, abia ţine pasul cu impozitele, taxele şi valurile de controale.

 

Gheorghe Badea: „În privat, salariile nu se pot majora bătând din palme!”

Gheorghe Badea, managerul general al GIC Nosag, omul care are sute de oameni angajaţi, o voce reprezentativă pentru mediul de afaceri argeşean, îşi exprimă nemulţumirea privind creşterile salariale din sectorul bugetar. „În privat nu se pot mări bătând din palme cum se face la bugetari! Angajatorul trebuie să producă ca să aibă de unde să ofere majorări. Orice creştere de salariu, în orice domeniu, fie administraţie, fie instituţii, trebuie realizată conform unor principii de piaţă. Părerea mea este că nu există o corelare între toate segmentele socio-profesionale, cu atât mai mult diferenţa între administraţie şi privat. Majorările trebuie făcute echilibrat, ponderat, să se ţină cont de legile economiei de piaţă, nu să le dai 30–40% peste noapte. Noi toţi va trebui să plătim aceste salarii. Un şef de serviciu are salariul aproape de două ori cât un director de la firme private. Nu se poate aşa ceva!”

 

Ion Brănescu: „Previzionez un şoc distructiv”

Unul dintre cei mai experimentaţi oameni de afaceri argeşeni, Ion Brănescu,  se declară complet depăşit în tentativa de a înţelege calculele guvernanţilor vizavi de veniturile românilor. „E de neînţeles ce se întâmplă. Sunt nişte creşteri atât de mari, încât nici măcar nu le poţi raporta la o situaţie reală, normală. Personal, mărturisesc că nu pot să procesez aceste schimbări salariale pentru a le transpune în realitate! Aceşti bani trebuie să vină de undeva şi este clar că bugetul nu este capabil să susţină astfel de creşteri, care văd că nu se mai opresc. Sunt nişte salarii care, sincer să fiu, m-ar tenta şi pe mine! Salariile pe care le acordă mediul privat la ora aceasta sunt optimizate maxim şi o aliniere la cele la care s-a ajuns la ora actuală la stat este absolut imposibilă. Ar trebui practic ca un om de afaceri să înlocuiască patru angajaţi cu unul singur, ca să îi poată acorda un salariu similar cu cele de ordinul miilor de lei de la stat. Salarii de 8.000, 10.000 de lei pe lună... Este ceva de-a dreptul halucinant! În toată lumea asta se fac creşteri salariale de câteva procente, 5% însemnând deja foarte mult, în condiţiile unor calcule foarte bine puse la punct şi bazate pe o realitate economică ce le permite. Dar să ajungi să creşti salarii de 4, 5, 6 ori... eu nu mai înţeleg nimic. E în afara matematicii pe care o pot înţelege. Eu nu am nimic împotriva creşterilor salariale, câtă vreme însă acestea au o bază, au o logică. E o nebunie totală! Nu văd nimic normal în ce se întâmplă şi previzionez un şoc distructiv.”

 

Dan Grecu: „Tembelii de guvernanţi nici nu ştiu cu ce se mănâncă economia!”

„Ca unul care are 50 de angajați, dacă vom fi obligați să creștem salariile la nivelul celor la care au ajuns cele din sistemul de stat, vă spun drept că vom ajunge la faliment. Și așa lucrăm cu prețuri mult sub cele practicate de UE. Situaţia este foarte dificilă și acum, când găsim foarte greu personal care să știe să lucreze la un anumit nivel și aici mă refer la calitatea serviciilor din domeniul turismului. Tembelii de guvernanți care nu vor decât bani, pe care habar nu au de unde îi iau și cum se fac, ei sunt cei cu adevărat vinovați. În turism salariile sunt mici pentru că productivitatea muncii este foarte scăzută în raport cu prețurile practicate. Ok, vom fi nevoiți să creștem salariile, dar vom avea o problemă pentru că vom reduce personalul și atunci iarăși ajungem la productivitatea muncii și calitatea serviciilor care nu vor mai fi unele bune. Deci lucrurile vor intra într-o vrie care nu duce la nimic bun. O altă soluție ar fi creșterea prețurilor, dar atunci vom pierde piața și tot așa... O nefericire totală” - mărturiseşte cu amărăciune Dumitru Grecu, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din domeniul turismului argeşean.

 

 

 

 

 

 

Comments

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
 
Banner

Dosarul Primarului

EDITIE SPECIALA

Banner
Banner
Banner
Banner

Ads on: Special HTML