You are here: Home Suplimentele ancheta Editii speciale Ororile din ferma sclavilor de la Berevoeşti
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Search

SAPTAMANALUL - ANCHETA

Ororile din ferma sclavilor de la Berevoeşti

E-mail Print PDF

ŞOC! Nepotul senatorului Valeca – mutilat pe viaţă! Copilul nu mai e om!

  • O adevărată dramă a lovit familia senatorului Serban Valeca, preşedintele PSD Argeş.
  • Nepotul cunoscutului politician argeşean, băiatul verişoarei sale, a fost victima unor nemernici care l-au batjocorit pe copil dincolo de imaginaţia umană.
  • Băieţelul de 13 ani, originar din Lunca Corbului, a fost luat de pe stradă în momentul în care familia sa era ocupată cu muncile din gospodărie şi dus în comunitatea de la Gămăceşti.

Nepoţelul senatorului avea să treacă, vreme de doi ani, prin clipe de coşmar: întâi a fost pus să facă sex oral ţiganilor, iar când nu a vrut, a fost lovit cu ciocanul peste genunchi şi braţe. De multe ori băieţelul leşina, iar pentru a-l readuce în simţiri ţigăncile turnau peste el apă opărită.

Copilul a văzut mâncare aruncată doar pe jos şi ajungea foarte rar la lăturile aruncate, pentru că era legat cu o sfoară de acoperişul cuştii de 1x1 în care era ţinut, lângă grajdul cu animale. De mai multe ori a fost lăsat în pădure peste noapte, legat cu lanţuri de un copac „să se înveţe minte”, iar în momentul în care băieţelul de 13 ani  a încercat să fugă, acesta a fost prins şi lovit cu bestialitate până şi-a pierdut cunoştinţa.

Apoi, ca pedeapsă, a fost legat de un cal şi târât dezbrăcat prin comună, să servească drept exemplu pentru ceilalţi copii şi tineri răpiţi care erau folosiţi în lanţuri pe post de sclavi. Primarul, poştaşul, asistenţii sociali şi oamenii din Berevoeşti au auzit de la vecini sau au văzut peste gard ce păţea nepotul senatorului, dar nu s-au băgat, gândindu-se că „aşa îi trebuie” băiatului dacă i-a supărat pe ţigani.

Cine ştie ce-o fi făcut el acolo, nu s-o fi dus la lemne sau nu s-o fi bătut seara bine în spectacolele special organizate în şatră, cele cu lupte între sclavi, pe sistemul Circus Maximus. Cei de la Primărie şi-au propus să îi întrebe pe ţigani care a fost treaba cu ăla legat de cal când urmau să vină luna viitoare să ridice ajutoarele sociale pentru care cotizăm fiecare dintre noi, dar au uitat dup-aia, că se apropiau alegerile şi au fost ocupaţi să se asigure că şefii clanurilor strâng buletinele romilor să fie secţia aia ok la calcul, cam pe la 99% aşa…

După doi ani, când a fost găsit, nepotul senatorului nu mai este om. Şerban Valeca a fost şocat când l-a văzut. Verişoara sa nu se mai oprea din plâns. Familia politicianului este în stare de traumă. Băiatul este mutilat fizic, are oasele zdrobite, o privire de animal şi nu comunică cu nimeni. Pentru familia senatorului, acest coşmar este departe de a se finaliza. Copilul a intrat pe mâna unui sistem de protecţie socială în care zilele trecute s-a descoperit că minorii sunt traficaţi către reţelele de proxenetism.

Furios şi îndurerat, senatorul a promis că se va implica activ, în virtutea mandatului naţional pe care îl deţine şi a principiilor social-democraţiei, în corectarea acestor anomalii instituţionale care au permis mutilarea fizică şi psihică a sute de copii şi au distrus familii întregi.

Ştirea de mai sus este perfect adevărată, cu o singură excepţie: copilul de 13 ani mutilat pe viaţă este nepotul altor oameni!

Nu al senatorului Valeca. Dacă era al domniei sale, comunitatea de la Berevoeşti era astăzi asaltată de controale, comisii şi comitete. Zbârnia faxul cu rapoartele de la şeful poliţiei şi dădeau pe dinafară mailurile de comunicate. Primarul pesedist care a folosit munca sclavilor era de mult judecat şi executat în staborul PSD, iar la Protecţia Copilului, băieţelul era supravegheat inclusiv cum respiră, având puzderie de psihologi, consilieri şi specialişti medicali în jurul său. Asta dacă era lăsat în ţară pentru recuperare. Adevărata sa familie nu poate face asta. Că aşa e în tenis! Şi în social-democraţie: mai bine pentru cei mu(l)ţi !

Mai există în ştirea de mai sus un mare neadevăr: senatorul Valeca, preşedintele PSD Argeş, nu a fost nici furios, nici îndurerat. Senatorul nu a fost. Nu a zis nimic, nu a făcut nimic, nu există! Nici el şi nici partidul lui, un partid care la acest moment are Parlamentul, instituţiile publice, administraţia judeţeană şi cea locală pe propriile liste de sclavi.

Tac toţi ca nişte muţi ce sunt, nişte parlamentari de carton buni să facă doar drumuri la Bucureşti şi combinaţii în comisii, tac de frică să nu vadă cineva că ăla e primarul lor şi îi caută scuze în loc să le fie silă să dea noroc cu el.  Senatorul şi colegii lui sunt îngrijoraţi. Aşa mi s-a arătat mie! Dar de un singur lucru: să nu le pericliteze cineva cumva o mizerie de comună cu 1160 de voturi la pachet. Asta îi îngrijorează şi îi sperie pe ei. Nu ce au păţit amărâţii aia umiliţi, torturaţi şi morţi acolo. Ăia sunt victime colaterale într-un război metafizic, strategic şi politic pe care proştii de noi nu suntem capabili să-l pricepem.

Ceva, ceva, însă, tot am înţeles din asta! Că viaţa ţi-o întoarce fix cu aceeaşi monedă. Şi că Şerban Valeca trăieşte, de data în mod real, o adevărată dramă: în ferma Argeşului, un om pe care eu personal l-am considerat atâţia ani serios, mândru, autoritar şi cu principii, a ajuns la rândul lui un sclav. Sclavul unui primar de la ţară.

CAMELIA BĂDULESCU

EDIŢIE SPECIALĂ - Ororile din ferma sclavilor de la Berevoeşti

Argeşul şi o ţară întreagă au fost săptămâna trecută în stare de şoc după ce o uriaşă acţiune a DIICOT a destructurat reţeaua ororilor de la Berevoeşti. În România secolului XXI, în comuna argeşeană, zeci de oameni erau ţinuţi în sclavie, torturaţi, umiliţi, abuzaţi şi schilodiţi fizic şi psihic pe viaţă. Imaginea tânărului legat în lanţuri ca un câine descoperit de anchetatori în curtea unei familii de ţigani din Berevoeşti a făcut înconjurul lumii. O dramă greu de imaginat trăită de zeci de copii şi tineri, chinuri pe care numai o minte bolnavă le putea concepe şi o comunitate locală complice guvernată de legea tăcerii şi de o impasibilitate  crasă, o comunitate în care de la cel mai amărât localnic şi până la nivelul conducerii Primăriei au preferat să întoarcă privirea şi să meargă mai departe atunci când pe drumurile prăfuite ale comunei ţiganii târau de căruţă copii ţinuţi în lanţuri.

Dosarele - pentru că este vorba despre mai multe - au fost deschise în 15 februarie anul acesta, la sesizarea din oficiu a poliţiştilor din cadrul Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti - Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane. În primul dintre dosare, pe lista suspecţilor figurau 7 persoane: Onică Aurel, concubina sa Furdui Georgiana, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuț-Cătălin, Onică Gheorghe și concubina acestuia, Grancea Viorica-Roxana. Conform referatului cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurorii DIICOT, „aceştia au recrutat prin constrângere, inducere în eroare, profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate mai multe victime pe care le-au transportat și le-au adăpostit în locuințele lor, unde împreună cu ceilalți membri ai familiei le-au exploatat prin supunerea la executarea unor munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat, sau pe care le țin în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Poliţiştii aveau suspiciuni încă din octombrie 2015 că la Berevoeşti se întâmplă ceva grav, în primă fază fiind deschis un dosar penal pentru infracţiuni de lovire şi alte violenţe şi de lipsire de libertate, încadrarea fiind schimbată în februarie 2016  când s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de trafic de persoane.

Lovit cu toporul şi hrănit cu o pâine pe zi

Fiecare victimă a reţelei de torţionari are propria dramă. Una dintre acestea este a unui tânăr a cărui poveste despre cum a ajuns sclav al ţiganilor din Berevoeşti este relevantă pentru modul de operare al reţelei. Tânărul le-a povestit anchetatorilor că iniţial i s-a propus de către Onică Gheorghe și Onică Aurel să lucreze ca șofer pe un camion al acestora cu care se transporta material lemnos, în schimbul sumei de 100 lei, cazare și mâncare zilnică pentru fiecare cursă. Visul tânărului de a avea un loc de muncă s-a transformat însă rapid într-un adevărat coşmar, pentru că, odată ajuns la Berevoeşti, a fost transformat în sclav. „În perioada cuprinsă între începutul lunii septembrie – 16 octombrie 2015, victima a fost constrânsă de Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia și Grancea Ionuț-Cătălin să efectueze zilnic, în mod forțat, diverse munci și activități în gospodăria acestora (să aibă grijă de animale, să facă curățenie, să măture, să încarce, descarce și să spargă leme) și nu a fost folosită niciodată ca șofer, cum i se promisese inițial. Modalitățile de constrângere exercitate de către Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia și Grancea Ionuț-Cătălin, metode prin care victima era fortață să presteze muncile respective, constau în  amenințări repetate și regulate și lovituri aplicate victimei în mod repetat și regulat cu palmele, pumnii, picioarele, și diverse obiecte contondente (furci şi topoare), persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care aceasta era supravegheată permanent de persoanele menționate mai sus, nu primea de mâncare decât o pâine pe zi și nu a fost remunerată pentru munca prestată” - se arată în propunerea de arestare.

O altă victimă, recrutată de Onică Aurel și Onică Ciprian-Codruț în 18 februarie 2016, povesteşte că a fost momit cu aceeaşi ofertă - un post de şofer. Timp de aproape două luni, în perioada 18 februarie - 10 aprilie 2016, pe lângă faptul că a fost exploatat prin muncă, a fost obligat să şi cerşească în beneficiul „stăpânilor” săi. Şi acesta a fost torturat şi supus unor umilinţe inimaginabile: era înţepat cu cuţitul în picior şi era bătut cu bestialitate. Mai mult, pentru a-i scoate din cap orice eventuală tentativă de evadare din lagărul de muncă forţată, Aurel şi Codruţ Onică îl obligau să asiste la bătăile pe care le aplicau altor „sclavi” recrutaţi din zona de sud a ţării, unde mergeau să facă afaceri ilegale cu lemne. Reţeta era aplicată aproape tuturor victimelor, care astfel renunţau să iasă din cuvântul stăpânilor de frică.

Cinci ani de chinuri şi sclav la trei familii

Reţeaua torturilor de la Berevoeşti funcţiona de mai mulţi ani. Dovadă mărturia altei victime, ce a căzut în plasa clanului Grancea încă din 2011. Recrutat prin aceeaşi metodă de către Grancea Laurențiu, victima a ajuns să presteze forţat tot felul de munci, fiind constrâns prin bătăi repetate cu biciul  şi să doarmă într-o cameră neîncălzită și încuiată. Începând cu anul 2013, Grancea Laurențiu i-a transmis victimei că are noi „stăpâni”, în speţă Furdui Ilie-Valentin si Grancea Vasilica. Coşmarul nu s-a terminat pentru tânărul sclav, pentru că şi noii lui „proprietari” îl supuneau aceloraşi chinuri, ba, mai mult, îl ţineau nemâncat zile întregi. În 2015, tânărul este vândut unei alte familii de torţionari, Grancea Petre și Grancea Maria, ocazie cu care a ajuns şi să cerşească pentru aceştia. Printre victimele lui Furdui Ilie-Valentin s-a numărat şi un tânăr cu handicap, care pe lângă bătăi, înfometare şi exploatare prin muncă, povesteşte că era legat pe timpul nopţii.

Doi tineri morţi în iadul de la Berevoeşti

Din cele aproximativ 70 de victime identificate de anchetatori, pentru unele dintre ele iadul de la Berevoeşti a însemnat sfârşitul. Cruzimea torţionarilor a atins cote inimaginabile: una dintre persoanele răpite, sechestrate şi exploatate fără milă era bolnavă de cancer. A pierit înainte de a avea şansa de a-şi recâştiga libertatea şi de a lupta pentru sănătate. O altă victimă care şi-a găsit sfârşitul în iadul de la Berevoeşti a fost un tânăr care s-a accidentat mortal în timp ce tăia lemne pentru „stăpânii” lui.

P.G. a trăit poate cea mai lungă perioadă de chinuri: nu mai puţin de 11 ani a fost sclav al familiilor Feraru, Brumaru şi Păun. Recrutat în 2004, tânărul ajuns sclav şi cerşetor a murit anul trecut.

O altă persoană a cărei identitate a rămas necunoscută, dar despre care martorii spun că i se spunea „Nuţu”, a ajuns victimă a reţelei în 2011, decedând tot în anul 2015. În cei patru ani de sclavie, „Nuţu” a muncit şi a cerşit pentru Grancea Petre, Grancea Maria, Furdui Ilie-Valentin, Grancea Vasilica, Grancea Laurențiu, Grancea Alin și Onică Cerasela, având parte de aceleaşi chinuri ca şi ceilalţi tineri recrutaţi de torţionari.

Romeo Danciu, fost viceprimar Berevoeşti: „Ştiu că s-a întâmplat cu unul acum un an sau acum doi ani... S-a întâmplat... Au zis că au căzut lemne, ceva pe ei. Ce să cauţi la ţigani, acolo, să vezi din ce cauză a murit, dacă n-aveam legătură cu ei?!”

Cutremurător: copil vândut de propria mamă

Printre victimele fermei de sclavi s-au aflat şi copii. Strigător la cer este însă şi faptul că unii dintre aceştia fuseseră practic vânduţi de părinţii lor: „Modalitățile de constrângere exercitate de către Feraru Vasile-Mugurel, metode prin care victima era forțată să presteze muncile respective, constau în  fapte de agresiune fizică, dar și în urma constrângerii prin datorie, în sensul că făptuitorul i-a împrumutat victimei suma de 500 de lei pe care aceasta să o remită mamei sale pentru ca părintele să își lase copilul minor în continuare în gospodăria făptuitorului, să muncească” - se arată în referatul de arestare. Copilul a ajuns să presteze munci cu mult peste puterile lui şi a fost pus să cerşească pentru Feraru Nicolae și Feraru Mihaela şi nu a scăpat nici el de umilinţe şi bătăi crunte.

Dezbrăcat şi udat cu apă rece în toiul iernii, spre amuzamentul torţionarilor

Una dintre primele victime ale reţelei ororilor de la Berevoeşti povesteşte că a fost recrutată în 2009 de către Feraru Costel. Timp de un an, a fost obligat de Feraru Costel, Feraru Vasile-Mugurel, Feraru Liliana, Murşavelea Elena, Grancea Ionuţ-Dragoş să presteze toate muncile din gospodăria acestora, în paralel fiind supus la tratamente umilitoare: „Era pus să stea afară, dezbrăcat complet, în timpul iernii și udat cu apă rece spre amuzamentul familiei Feraru” - consemnează anchetatorii în documentul cu propunerea de arestare.

Un alt tânăr ajuns sclav al ţiganilor din Berevoeşti în ianuarie 2009 povesteşte cum a fost pedepsit pentru că a încercat să evadeze din iadul în care ajunsese: „La două zile de când victima a ajuns acasă, Feraru Costel, Grancea Ionuț-Dragoș, Grancea Marian și Furdui Cătălin au pătruns fără drept în curtea casei victimei de unde, prin forță, au luat-o pe aceasta și au bagat-o în mașina cu care veniseră și au transportat-o înapoi în gospodăria lui Feraru Costel, unde victima a fost bătută cu pumnii și cu biciul”.

Victimele erau vândute ca vitele între clanurile de ţigani

Torţionarii de la Berevoeşti fac parte din mai multe familii de ţigani. Nu mai puţin de 9 familii acţionau în această reţea, printre acestea numărându-se şi clanurile Grancea și Fieraru. Fenomenul sclaviei s-a regăsit în cele mai mici detalii în cazul de la Berevoeşti şi spunem asta şi pentru că familiile de romi făceau schimb de sclavi între ele. Un sclav era vândut cu 400-500 de lei, mai puţin şi decât un animal vândut la târgul de vite, fapt ce demonstrează încă o dată cât de mult îşi desconsiderau suspecţii victimele.

După descinderea de proporţii instrumentată de procurorii DIICOT, au fost aduşi la Piteşti pentru audieri atât copiii şi tinerii eliberaţi din lagărul de muncă forţată de la Berevoeşti, cât şi cei 38 de suspecţi, membri ai grupării infracţionale. Copiii prinşi în reţeaua de sclavie au fost duşi de urgenţă în centrele de plasament ale DGASPC.

Lista chinurilor la care erau supuşi sclavii

La Berevoeşti, oamenii legii au descoperit iadul. Este, practic, greu de descris în cuvinte coşmarul pe care victimele torţionarilor de la Berevoeşti îl trăiau de atâta amar de vreme. Este de-a dreptul înfiorător prin ce au trecut aceşti oameni, a căror viaţa nu conta nici cât negru sub unghie pentru membrii grupării infracţionale. Torţionarii nu s-au dat în lături să-şi mutileze victimele şi au mers până într-acolo, încât uneia dintre ele i-au scos un ochi pentru a o pedepsi. Dar suspecţii aveau o listă lungă de cazne la care îi supuneau pe sclavii lor:

 

  • erau ţinuţi ca nişte câini în cuşti de fier, de 1 m pe 1 m;
  • erau violaţi şi abuzaţi sexual de către membrii clanurilor de ţigani;
  • erau răstigniţi în lanţuri, în grajduri şi magazii, alături de animale;
  • erau puşi să se bată între ei până ce unul cădea lat, spre amuzamentul „stăpânilor”;
  • erau ţinuţi înfometaţi, puţina mâncare pe care o primeau fiindu-le aruncată pe jos, ca la câini;
  • erau târâţi legaţi în lanţuri de căruţă pe drumurile din comună;
  • erau dezbrăcaţi complet şi udaţi alternativ cu apă rece şi caldă;
  • erau legaţi de mâini şi de picioare şi puşi să mănânce de pe jos;
  • erau biciuiţi şi bătuţi cu bestialitate, de multe ori cu ciocanul.

 

Victimele, oameni proveniţi din familii sărmane şi fără prea multă carte, erau de multe ori răpite din locuri publice, din apropierea bisericilor, din gări şi autogări sau chiar din propriile locuinţe. Aduse în cătunul de la Gămăceşti, victimele erau forţate să muncească zilnic fie în gospodăriile suspecţilor la treburi casnice (curăţenie, spălat, îngrijirea animalelor), fie în apropierea localităţii, la furat de lemne. Gruparea infracţională se ocupa, aşadar, şi cu tăierile ilegale de arbori în zona Berevoeşti, lemnul exploatat ilegal cu ajutorul sclavilor fiind ulterior vândut pe piaţa neagră în alte judeţe, cu precădere în Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.

Piste corelate de anchetatori: furau curent şi primeau prea mulţi bani din străinătate

După destructurarea grupărilor din Berevoieşti a ieşit la iveală o serie de informaţii care conturează activităţile romilor, dar şi pistele ce au condus la aceştia. Localnicii din comunitate au fost călcaţi de autorităţi, deoarece furau curent. Cei care au intrat în cătun au văzut lucruri suspecte, sesizând aspectele observate către organele de anchetă.

O altă chestiune dubioasă au reprezentat-o viramentele provenite din străinătate efectuate în conturile romilor din Gămăceşti. Aceştia primeau sume uriaşe, pe care bancomatul din Berevoieşti nu le putea acoperi, fondurile din acesta epuizându-se rapid. Acest lucru a dus la revolta romilor beneficiari, care au ajuns chiar să ceară înfiinţarea unei agenţii bancare, ca să scape de această problemă.

Ei sunt „stăpânii” de sclavi de la Berevoeşti!

 

  • Păun Traian
  • Bădală Costinel
  • Păun Petruţa-Minuca
  • Feraru Florin
  • Feraru Ancuţa-Mariana
  • Păun Traian
  • Păun Vasilica
  • Furdui Ovidiu-Cătălin
  • Feraru Maria
  • Furdui Vasile
  • Furdui Roxana
  • Ursu Iosif
  • Ursu Florica
  • Furdui Costinel-Ionuţ
  • Marinoiu Marian
  • Păun Lenuţa-Mădălina
  • Grancea Daniel
  • Grancea Petre
  • Grancea Maria
  • Grancea Laurenţiu
  • Grancea Alin
  • Onică Cerasela
  • Furdui Ilie-Valentin
  • Grancea Vasilica
  • Onică Ciprian-Codruţ
  • Onică Aurel
  • Grancea Viorel
  • Grancea Silvia
  • Grancea Ionuţ-Cătălin
  • Feraru Nicolae
  • Feraru Mihaela
  • Brumaru Maria-Cerasela
  • Brumaru Crinu-Alin
  • Feraru Costel
  • Feraru Liliana
  • Feraru Vasile-Mugurel
  • Murşavela Elena
  • Furdui Maria.

 

Cum îşi explică autorităţile 8 ani de ignoranţă
Dincolo de gravitatea acuzaţiilor aduse celor 38 de torţionari de la Berevoeşti rămâne însă şi impasibilitatea comunităţii, care nu a făcut nimic să pună capăt chinurilor zecilor de victime. Având în vedere că atrocităţile se petreceau de 8 ani de zile, pare greu, foarte greu de crezut că localnicii nu ştiau de existenţa fermei de sclavi de la Berevoeşti. Cu atât mai mult, cu cât de multe ori pedepsele victimelor se derulau în locuri publice – bunăoară obiceiul de a târî victimele „nesupuse”, legate în lanţuri de căruţă, pe drumurile din localitate. De ce a trebuit să treacă atâţia ani pentru ca ferma de sclavi să fie lovită în plin, de ce a fost nevoie ca numărul victimelor să ajungă la aproximativ 70 până ca cineva să le scoată din iadul de la Berevoeşti? Iată cum explică autorităţile publice acest fenomen!
Dan Manu recomandă supravegherea atentă a tuturor zonelor cu potential risc
„Având în vedere evenimentele de la Berevoiești, conducerea Consiliului Județean Argeș atrage atenția și recomandă tuturor factorilor abilitați prin lege să supravegheze atent toate zonele cu potențial risc, pentru a preîntâmpina astfel de situații. Conform legii, «serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi a informaţiilor relevante, în baza unei fişe de monitorizare aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice; înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecţie specială, în condiţiile legii». Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar fără a se limita, oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti. Rolul acestor structuri este atât de soluţionare a unor cazuri concrete, cât şi de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivităţi. Consiliul Județean Argeș, prin Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică, a monitorizat permanent problema cerșetorilor și a migrației acestora, prin Grupul «Cerșetorie – migrație», din care fac parte persoane detașate de la DGASPC și IPJ, cu precădere în mediul urban, pentru că aici au existat sesizări.” - este punctul de vedere transmis de președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu.

Prefectul Cristian Soare a trimis Corpul de Control la Berevoeşti
Conducerea Instituției Prefectului a fost informată, cu câteva zile înainte, de către BCCO, cu privire la iminența desfășurării unei acțiuni de amploare. În acest sens, s-a solicitat sprijinul unor instituții în domeniu, respectiv Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Serviciul Județean de Ambulanță Argeș. În urma desfășurării acțiunii, prefectul Cristian Soare a emis un ordin privind constituirea unei echipe de control formate din reprezentanți ai Corpului de control al prefectului și ai Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș care vor verifica la sediul primăriei comunei Berevoești dacă suspecții de sechestrare de persoane din acest dosar beneficiau de ajutoare sociale (n. red. - conform informaţiilor apărute săptămâna trecută, se pare că opt dintre cei 38 de suspecţi primeau bani de la stat pe motiv că sunt amărâţi), dacă aceștia erau îndreptățiți să primească astfel de beneficii sociale și dacă primarul comunei Berevoești, prin compartimentul de asistență socială, a respectat prevederile legale în domeniu, prin efectuarea de anchete sociale la domiciliul familiilor beneficiare. Totodată, Corpul de control va demara o acțiune de informare-documentare pentru a afla dacă la nivelul autorității publice locale era cunoscută existența acestor persoane lipsite de libertate în mod ilegal: „Nu mă pot pronunța asupra cazului până ce nu va fi finalizată ancheta. Vom lua propriile măsuri după ce vom avea un răspuns din partea corpului de control al Prefecturii Argeș”, a menționat prefectul Argeșului.
Senatorul Iani Popa: „Îmi doresc din suflet să fie pedepsiți vinovaţii”
Senatorul Ion Popa, responsabil de zonă, s-a declarat consternat și a susținut că nu a mai dat pe la Berevoeşti, localitate aflată pe colegiul său, din campania din 2012. Şi atunci doar pentru o scurtă oprire în centrul comunei: „Recunosc că sunt în concediu și nu știu decât ce am citit pe fluxurile de știri. Oricum, este un lucru fără precedent ce s-a întâmplat acolo. Nu mi-am imaginat vreodată că în România anului 2016 mai există așa ceva. Și când vorbesc de România mă refer aici la un stat al Uniunii Europene. Este incredibil. Totuși vorbim de ani de zile. E scandalos! E un caz fără precedent, un caz incredibil. Am încredere totuși că lucrurile vor fi lămurite acolo și că se va descoperi tot adevărul. Am încredere... Nu! Îmi doresc din suflet să fie pedepsiți cei care au făcut lucrurile astea. Nu se poate așa ceva! Trebuie să fie pedepsiți! Am fost în 2012 acolo, dar nu chiar în zona în care s-a întâmplat. Dacă știți, Berevoeștiul este pe un curs al râului, e complicat să mergi prin cătune. Dar am fost în zona centrală, desigur. Ceea ce mi se pare incredibil e că nu a sesizat nimeni nimic în tot acest timp”, ne-a declarat Iani Popa.
Deputatul Mircea Drăghici: „Am cerut câteva răspunsuri din partea unor instituții”
Deputat de zonă, Mircea Drăghici a preferat o atitudine rezervată şi precaută legată de subiectul Berevoeşti, aşteptând să fie pus la curent cu anumite detalii legate de ce s-a întâmplat acolo: „Având în vedere situația total neobișnuită de la Gămăcești, am cerut câteva răspunsuri din partea unor instituții. Nu doresc să evit subiectul, dar fiind o situație de gravitate maximă nu doresc să vorbesc neargumentat. Voi reveni miercuri sau joi cu o poziție publică pe acest subiect foarte sensibil”, ne-a transmis deputatul Drăghici.
„Istoria recentă ne-a demonstrat încă o dată tragediile pe care le generează lipsa cooperării constante între instituţiile statului. Condamn cu fermitate cazul revoltător de sclavagism de la Berevoeşti. Sper ca măsurile luate să transmită un mesaj clar că astfel de situaţii sunt inacceptabile şi nu vor rămâne nepedepsite.”
Klaus Iohannis, preşedintele României
„Sigur că anchetatorii or să vadă și or să cuantifice poate și această culpă colectivă, dacă există o culpă colectivă. Cu siguranță cineva a văzut, este imposibil ca timp de 12 ani sau chiar 2-3 ani să nu observi ce se întâmplă în curtea vecinului (...). Este grav că acești oameni nu au sesizat, dacă au văzut. (...) Sunt curios și eu de rezultatele acestei anchete.”
Vasile Dâncu, vicepremierul României
DIICOT şi BCCO au făcut într-un an ce n-au făcut autorităţile în opt
Catalogată ca una dintre cele mai mari operațiuni la nivel național, lovitura dată săptămâna trecută de procurorii DIICOT și ofițerii de la Crimă Organizată a șocat întreaga Românie. Zeci de ore de muncă, ofițeri care au lucrat sub acoperire și care au uitat de propria viață și familie, care au avut lacrimi în colțul ochilor când au văzut chinurile prin care au trecut victimele, ei însiși șocați de ce vedeau, au dat dovată de un devotament față de meserie și de oameni rar întâlnit. Bărbați cât ușa, bine făcuți, ofițeri cu experiență hârșâiți în meseria asta, care au văzut tot felul de atrocități de-a lungul timpului, au dat dovadă că au o inimă la fel de mare ca trupul. Înainte de operațiune, 72 de ore nu au dormit, ofițerii lucrând la foc continuu alături de colegii jandarmi, care la ora 2 în dimineața descinderilor au înconjurat dealurile cu câinii de pază antrenați speciali pentru a prinde eventualii fugari. Știau că au de-a face cu brute de-o cruzime rar întâlnită. Șeful DIICOT,  Valentin Preoteasa, procurorul care a coordonat operațiunea - Mihai Neacșu, șeful BCCOA - Iulian Sârbu, adjunctul BCCOA - Cristi Barbu și ceilalți ofițeri cărora nu le putem da numele au construit vreme de un an o operațiune care avea să dezvăluie o lume pe care o credeam uitată de sute de ani. Au început cu pași mici, au pătruns în cătunul din Berevoiești după ce vreme de trei luni s-au antrenat ca să urce pe stâlpii de curent electric trecând drept angajați CEZ, asta după ce li s-a refuzat o colaborare cu rețeaua de cablu AKTA. Au pătruns încet și și-au stăpânit cu o precizie de matematician fiecare emoție atunci când luau contact cu lumea fiarelor, deși majoritatea au copii acasă. Pentru că mizau pe un singur lucru: rezultatul final. Rezultat pentru care merită un singur lucru: respect!
Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: Se încearcă să ne scoată vinovați
În ciuda eforturilor uriaşe şi a muncii epuizante depuse de poliţiştii argeşeni, unii dintre aceştia au fost arătaţi cu degetul, în încercarea de a da un răspuns obsedantei întrebări: de ce timp de opt ani nimeni nu a făcut nimic? Celor care au astfel de dileme le spunem un singur lucru: există detalii ale operaţiunii care nu pot fi făcute publice, din motive lesne de înţeles. Ionel Ispir, inspectorul-şef al Poliţiei Argeş, nu a scăpat nici el de critici.
Dumneavoastră sunteți de doar doi ani inspector-șef al Poliției. Cei dinainte nu au știut nimic?
- Am mari rezerve că e de opt ani, așa cum se vehiculează. Noi, în momentul în care am avut informații, am sesizat DIICOT-ul, pentru că nu era de competența noastră și nu puteam face mai mult în această privință.
Cum ați cataloga ceea ce s-a petrecut la Berevoiești, raportat la vremurile actuale?
- Ce s-a întâmplat este o adevărată  barbarie. O să vedem mai departe în anchetă, eu nu pot spune că a fost de ieri sau de alaltăieri. Eu știu că colegii mei și-au făcut treaba la fel și colegii de la DIICOT.
Și totuși ați fost arătat cu degetul...
- Eu m-am bucurat ca un copil de reușita acestei operațiuni finalizate de colegii de la DIICOT. De ce pică pe mine? Da, e normal să se întâmple așa. E firesc să pice pe mine. Aș vrea să se știe foarte clar că până la urmă noi am dat datele. Noi am sesizat DIICOT-ul, după ce colegii mei s-au autosesizat printr-un dosar de lipsire de libertate. Acest dosar s-a aprofundat și am ajuns la concluzia că e de competența celor de la DIICOT cu sprijinul poliției. Poliția a sprijinit în continuare acțiunea, colegii mei, cei de la Crimă Organizată, toți. Ar trebui să nu se uite că ancheta a pornit de la noi. Sincer să fiu, am crezut că am făcut o treabă bună, dar văd că se încearcă să ne scoată vinovați.
Relaţia dubioasă dintre primarul Proca şi proprietarii de sclavi

Clanurile de ţigani care vreme de 8 ani au sechestrat, batjocorit, torturat şi folosit peste 40 de victime pentru munci specifice - în topul acestora aflându-se tăiatul lemnelor - au ajuns în faţa judecătorilor. Povestea fermei de sclavi este însă departe de a se fi terminat. La fel şi răspunderea în ceea ce priveşte acest caz.
Primarul Proca este naşul ţiganilor de la ferma de sclavi!
Săptămâna trecută, surse judiciare au anunţat extinderea cercetărilor către alte persoane decât ţiganii implicaţi, unul dintre numele aflate pe listă fiind cel al primarului din Berevoeşti, Florin Proca. Conform acestor surse, Proca ar fi ştiut de mult timp ce se întâmplă şi chiar ar fi folosit sclavii la lucrări de construcţii pentru diverse proprietăţi. După primele informaţii, primarul a declarat că este total în afara subiectului: „Pe mine nu m-a anunțat nimeni de această anchetă. Am aflat astăzi de dimineață despre descinderi, la primărie. De la dumneavoastră, din presă, aflu aceste lucruri. Nu există așa ceva. Nu știu ce declară ei, va dați seama! De ce declară așa! Dar la mine la păstrăvărie... nu e păstrăvăria mea... Nu a lucrat absolut nimeni, vă dați seama! Nici nu am avut idee că există așa ceva acolo, în sat... Ba, mai mult, există o sesizare oficială înregistrată la poliţie în 2015, din partea Primăriei Berevoești, prin care eu aduc la cunoștință faptul că ar exista niște persoane minore suspecte în zona respectivă! Practic, am cerut sprijinul autorităților. Nu pot da mai multe detalii, pentru că nu vreau să intervin în ancheta oamenilor legii, dar mai departe.... Că eu aş fi implicat... Evident că niciodată nu cunoșteam așa ceva! Nu pot să ştiu ce declară ei, de ce declară așa ceva! Nu am nicio implicare în acest dosar, nu am fost vizat, nu am fost citat, nu am fost chemat la audieri şi, vă repet, nu am nicio implicare” - a declarat primarul.
În interacţiunea cu oamenii legii, ţiganii şi victimele au avut însă alte poveşti decât cele ale prim-gospodarului, oferind detalii - pe limbajul lor - despre relaţia cu acesta. De la nişte zeciueli sub straşină la relaţiile de afinitate!
În cursul zilei de joi, au apărut detalii în plus cu privire la nivelul de... (ne)implicare a primarului în activitatea clanurilor de torţionari. Astfel, conform surselor noastre, Proca era naş pentru două din cele nouă clanuri reţinute: Ursu şi Brancea, cele mai active şi mai bogate dintre ele, la care s-au găsit cei mai mulţi dintre banii munciţi de către sclavi! Aşadar, primarul neimplicat este naşul unora dintre torţionari, botezându-le puradeii şi fiind, ca o concluzie logică, în relaţii extrem de amiabile cu ei.
Florin Proca nu consideră că această relaţie de rudenie cu familiile de torţionari este de natură să pună la îndoială fermitatea administraţiei sale: „Da, doamnă, sunt naşul lor! Nu văd ce legătură are faptul că le sunt naş! Am vrut să îi ajut, am mai năşit în comună. Asta nu înseamnă că ştiam ce fac ei, ce se întâmplă la ei acasă!”, a declarat primarul pentru Sursata.ro. Ar fi greu de explicat altfel şi cum primeau aceşti monştri ajutoare sociale din banii noştri şi cum ridicau ei alocaţiile copiilor pe care îi abuzau!
De asemenea, într-o comună în care sclavii erau legaţi de cal şi târâţi prin sat sau erau plimbaţi dezbrăcaţi în lanţuri pentru a fi pedepsiţi, este imposibil de crezut că primarul şi cetăţenii nu ştiau nimic despre ceea ce se întâmplă. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că respectivele clanuri se ocupau cu defrişările şi comerţul ilegal cu lemne, o afacere pentru care Berevoeştiul este celebru pe harta Argeşului şi de care - în general - administraţia locală este legată până la nivel de detalii.
Ca detaliu în plus, în 2013, fratele primarului făcea obiectul unei anchete pentru evaziune fiscală şi tăiere ilegală de arbori. Florin Proca (PSD, fost UNPR) are 30 ani şi este la cel de al doilea mandat. Este fiul fostului primar, Fănel Proca, un edil care are la rândul lui mai multe probleme penale.
Ion Lascău, fost viceprimar Berevoeşti: „Ştiau toţi, domnule! Ăsta, Furdui Vasile, care e legat acum şi tot clanul era în legătură cu primarul bătrân şi ăl tânăr, ce mai la deal la vale?! Venea zilnic acolo, în primărie, şi intra ăsta, Furdui Vasile, şi copiii lui, erau 40 de familii şi cu 40... 80 de familii botezate, cununate. Eh, ştia de toate! Nu era clar? Da, îmi e frică. Şi la toată lumea din comună îi e frică. Păi dacă s-a dat foc la case, la grajduri, la clăi de fân, la mine a venit...”
Păstrăvăria pe care „nu” o are primarul Proca - colţul de rai din iadul de la Berevoeşti
Revenind la suspiciunea că primarul Florin Proca ar fi folosit sclavi pentru propriile lucrări, se pomeneşte aşadar despre amenajarea unei păstrăvării şi a unei vile, cu forţă de muncă din lagărul de la Berevoeşti. „Nu e păstrăvăria mea!” - se apără edilul. Păstrăvăria „Cascada Râuşor” pare desprinsă din altă lume decât cea a sărăciei, mizeriei şi ororilor de la Berevoeşti. Situată într-o superbă zonă forestieră, unde drujbele traficanţilor se pare că nu au avut acces, păstrăvăria şi superba vilă din cadrul complexului figurează pe numele soţiei lui Florin Proca, Graţiela. Condiţiile de cazare de aici, precum şi spaţiul natural de relaxare amenajat printre bazinele cu păstrăvi contrastează în mod şocant cu peisajul dezolant al cătunului Gămăceşti, lagărul de muncă forţată al zecilor de tineri prinşi în reţeaua ororilor. Lăsând imaginile să vorbească de la sine, aceasta este construcţia despre care primarul spune că nu-i aparţine, deşi nevasta e patroana firmei!
Presa internațională – șocată de cazul „Ferma sclavilor”
Cazul „Ferma sclavilor” din România, județul Argeș, a ajuns subiect de presă în toată lumea. Ziare cunoscute din Anglia, Franța, Canada sau Statele Unite au preluat știrea care a îngrozit întreaga populație a țării și nu numai.
Daily Mail din Anglia titrează „România descoperă sclavi răpiți, legați în lanțuri și forțați să cerșească!”. Jurnaliștii britanici au preluat pozele apărute în presa națională cu unul dintre sclavi în lanțuri și au scris detaliile șocante dezvăluite de anchetatori. Șeful DIICOT Pitești, Valentin Preoteasa, contactat telefonic de către jurnaliştii de la The Associated Press, a declarat că este incredibil ce se întâmplă în secolul XXI. Acesta nu le-a putut spune jurnaliștilor cu exactitate câți copii au picat în plasa torționarilor. De asemenea, purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, le-a declarat că minorilor li se confiscau actele odată ce ajungeau în iadul de la Berevoiești.
Jurnaliștii de la REUTERS scriu „Polițiștii români destructurează un grup de traficanți de persoane - copii salvaţi.” Și aceștia citează declarația unuia dintre procurorii DIICOT - „Astăzi am salvat trei adulți și doi copii” - și oferă detalii din comunicatul de presă transmis de DIICOT. În Canada, Jurnal de Metro titrează „Sclavie în România. 40 de suspecți sunt anchetați”, iar în America mai multe site-uri ale unor publicații cunoscute cum ar fi The Seattle Times sau ABC News au preluat știrea. Pe site-ul celor de la ABC News, americanii și-au exprimat părerea spunând că o țară care are „sclavi este o societate depravată”.
Regele romilor anunţă stabor!
După şocul uriaş produs de cazul „Ferma sclavilor de la Berevoești”, reacţiile publice la adresa comunităţii de rromi au fost extrem de dure, cetăţenii înfierând în termeni care mai de care mai tranşanţi nu numai activitatea criminală a celor 9 clanuri ţigăneşti, ci întreaga etnie.  Dan Stănescu, regele rromilor de la Costeşti, a vorbit pentru sursata.ro despre fenomenele cu care ne confruntăm în aceste zile şi despre modul în care Casa Regală a rromilor va gestiona criza şi revolta provocate de atrocităţile de la Berevoeşti: „Ceea ce s-a întâmplat la Berevoeşti este strigător la cer. Este dovada unor acte de barbarie care nu trebuie să se mai întâmple vreodată nicăieri! Vom ajuta autorităţile necondiţionat şi vom face propriile noastre demersuri. Primul pas va fi să mergem în comunitatea aceea şi să facem judecata noastră ţigănească: staborul! Nu există înţelegere pentru aşa ceva, nu există vreo explicaţie, suntem la fel de şocaţi şi revoltaţi ca întreaga opinie publică. Repet ceea ce am spus: vom judeca asupra şi vom ajuta necondiţionat autorităţile!”, a declarat regele Dan Stanescu pentru Sursata.ro
Torţionarii cer să fie liberi!
Joi, 14 aprilie, Tribunalul Argeş a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a 37 din cei 38 de membri ai reţelei de traficanţi de persoane de la Berevoeşti şi arest la domiciliu pentru unul dintre ei. Nemulţumiţi că au fost trimişi după gratii, toţi torţionarii au contestat măsura arestării, solicitând să fie puşi în libertate. Marţi, la Curtea de Apel Piteşti, se va judeca contestaţia depusă de membrii reţelei ororilor de la Berevoeşti.
 
Banner

Dosarul Primarului

EDITIE SPECIALA

Banner
Banner
Banner
Banner

Ads on: Special HTML