You are here: Home > REPORTAJ Mii de credincioşi au participat la canonizarea Sfântului Pârvu Mutu
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Search

SAPTAMANALUL - ANCHETA

Mii de credincioşi au participat la canonizarea Sfântului Pârvu Mutu

E-mail Print PDF

Zi istorică la mănăstirea Robaia

6 august, zi de o importanță istorică pentru județul Argeș și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, dar și pentru Biserica Ortodoxă Română, zi în care în liniștea slujbei arhierești pictorul Pârvu Mutu a devenit, cu voia Domnului, Sfântul Cuvios Pafnutie. Mii de pelerini din toată țara, clerici, monahi și mireni au fost prezenți la evenimentele care s-au desfășurat la sfântul lăcaș de cult de la Robaia, vreme de două zile, respectiv, sâmbătă și duminică, 5-6 august.

De  praznicul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos a fost oficiată slujba de canonizare, s-a citit Tomosul de canonizare, a fost prezentată icoana şi s-a cântat troparul sfântului. Canonizarea este un act important pe care Biserica îl săvârșește pentru a trece persoanele cu o viață îmbunătățită în rândul sfinților. Conform canoanelor BOR, pentru ca o persoană să fie trecută în rândul sfinților trebuie să își fi mărturisit credința cea adevărată în Hrisos, să îl fi mărturisit cu orice preț, chiar cu prețul vieții, trebuie să fi dat dovadă de o moralitate ireproșabilă, dovedită prin viață deosebită, plină de sfințenie, așa cum a fost și cazul pictorului de icoane care în timpul lucrului său tăcea și intra în rugăciune adâncă.

 

Canonizarea

Respectând întocmai legile Sfântului Sinod, cu binecuvântarea și grija deplină a Înalt Preasfințitului părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, demersurile procesului de  canonizare au evoluat pas cu pas. Înaltul ierarh al bisericii argeșene a făcut propunerea de canonizare după ce ani întregi a studiat cu evlavie și plecăciune viața pictorului Pârvu Mutu. A descoperit ce om curat sufletește a fost Mutul pictor, ce lucruri minunate a făcut, ce chin și suferințe a îndurat în dragostea și supunerea față de Dumnezeu. Greu încercat, Pârvu Mutu nu s-a lepădat de dreapta credință, ba, mai mult, a stăruit în rugile sale evlavioase mulțumind Hristosului Domnul pentru încercările la care a fost supus în viața sa pământească. După analizarea în cadrul comisiei Sfântului Sinod a propunerii Voievodului de la Argeș, așa cum drept-credincioșii îl numesc pe întâistătătorul bisericii argeșene, cercetând viața lui Pârvu Mutu, s-a aprobat canonizarea acestuia. Cu sfințenie, s-a întocmit slujba pentru sfântul Pafnutie, acatistul și s-a pictat icoana, făcându-se act de proclamare către Sfântul Sinod, făcându-se tomus sinodal, trecându-se la miruirea osemintelor și la slujba de pomenire, aceasta având loc sâmbătă seara, pe 5 august. În prezența Înalților Prelați și a credincioșilor, osemintele şi icoana lui Pârvu Mutu au fost duse în biserică, unde s-a săvârșit privegherea, înainte de liturghia solemnă de duminică în care a avut loc proclamarea canonizării.

 

Viețuitor în dragostea de Dumnezeu

Sâmbătă seara, la frumoasa mănăstire din comuna Mușătești, drept-credincioșii argeșeni și pelerinii din întreaga țară s-au putut bucura de slujba vecerniei. Prin încredințarea Înalt Preasfințitului părinte arhiepiscop Calinic, slujba s-a desfășurat în altarul de vară al lăcașului de cult și a fost oficiată de Preasfințitul Galaction, episcopul Alexandriei și Teleormanului. „Cinstirea sfinților a fost un lucru firesc pentru viața credincioșilor, care, prin exemplul Sfinților, s-au întărit în credință, s-au zidit duhovnicește și i-au socotit pe Sfinți făclii și călăuzitori ai vieții lor în Hristos” -  le-a vorbit ÎPS Calinic celor prezenți.

Desigur, drept-credincioșii prezenți au putut afla mai multe despre viața pictorului de biserici Pârvu Mutu, cel care a fost canonizat drept Sfântul Pafnutie. Pârvu Mutu a viețuit în dragostea de Dumnezeu, fiind mare iubitor al liniștii, al tăcerii, ostenindu-se în dragostea de Dumnezeu. El a primit darul rugăciunii și al zugrăvirii icoanelor devenind pildă de rugăciune, de smerenie, de înfrânare și milostivire. Cel ce a devenit Cuviosul Pafnutie a dat dovadă de-a lungul vieții sale trupești de statornicie în dreapta credință ortodoxă a neamului românesc și în viața monahală. Sfântul Cuvios Pafnutie s-a născut la Câmpulung Muscel, în ziua Domnului de 12 octombrie 1657, în familia preotului Ioan Pârvescu, botezat fiind de marele vistiernic Pârvu Vlădescu, evlavios creștin și mare ctitor de lăcașuri de cult. În fragedă copilărie, Pârvu Mutu-Pârvescu a pierdut-o pe cea care i-a dat viață atunci când aceasta dădea naștere celui de-al șaselea copil. După această pierdere necazurile au început să se țină lanț de familia sa, astfel că pictorul de biserici avea să își piardă toți frații secerați de o maladie a vremurilor. Tatăl său, preotul Pârvescu, trecea după aceste necazuri la viața monahală, acesta fiind călugărit la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel luând cu el pe unicul fiu rămas în viață, cel ce avea să devină mare pictor de icoane în slujba Domnului nostru Isus Cristos. Aici a deprins tainele picturii alături de monahul Evghenie desăvârșindu-se în arta iconografiei în Bucovina alături de un pictor rus. A primit porecla de Mutu după ce a fost observat că în timpul lucrărilor sale trecea în rugăciune adâncă, fără să mănânce, fără să bea sau să vorbească, ci numai rugându-se adânc și mulțumind lui Dumnezeu! Dacă era întrerupt sau gusta ceva mâncare, pictorul întrerupea lucrul și continua numai a doua zi. Cunoscut pentru frumusețea lucrului mâinilor sale, avea să se mute la București unde a întemeiat propria școală pentru ucenici care doreau să pătrundă tainele iconografiei. S-a căsătorit cu Teodora și a avut doi copii, Pârvu și Gheorghe. Soția sa a trecut la cele sfinte după nașterea celor doi prunci, din păcate despărțirea de Teodora marcându-i existența. După un pelerinaj pe care l-a făcut la Ierusalim în anul 1718, e decis să intre în monahism la Mănăstirea Mărgineni, unde a primit numele de Pafnutie, iar fiul său Gheorghe, pe cel de Gherasim. Fiul său Gherasim avea să părăsească această lume în anul 1731, iar Pârvu Mutu, marcat fiind de pierderea celor dragi, a luat binecuvântare și a decis să slujească Domnului de la mănăstirea Robaia. În 1735, după patru ani de nevoință și rugăciune, a trecut la Domnul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat trecerea în rândul sfinților cuvioși ai neamului românesc a Cuviosului Pafnutie Pârvu în ședința din 4-5 iulie.

 

Organizare exemplară

Evenimentul s-a desfăşurat într-o atmosferă de linişte şi meditaţie, miile de pelerini beneficiind de corturi amenajate de reprezentanții Arhiepiscopiei care au organizat în cele mai mici detalii toată marea sărbătoare a canonizării în ziua Schimbării la Față - mare sărbătoare creștinească a ortodoxiei. Arhiepiscopia de Argeș și Muscel, condusă de Înalt Preasfințitul Calinic, s-a bucurat de sprijinul Prefecturii Argeș și al Consiliului Județean, dar și al Jandarmeriei și al Poliției Argeș. Reprezentanți ai ISU și ai Serviciului de Ambulanță Argeș au asigurat permanent asistența pe toată perioada evenimentului de la Robaia. Pentru deplasarea pelerinilor până la mănăstire au fost asigurate mijloace de transport.

 

 

 

 

 

 

 

Comments

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
 
Banner

Dosarul Primarului

EDITIE SPECIALA

Banner
Banner
Banner
Banner

Ads on: Special HTML