You are here: Home > REPORTAJ Provocare pentru părinții și școala din Argeș: Ce valori respectă copiii noștri?
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Search

SAPTAMANALUL - ANCHETA

Provocare pentru părinții și școala din Argeș: Ce valori respectă copiii noștri?

E-mail Print PDF

Un proiect creat de administrație, dar dependent de educație

Respect pentru valorile naționale. E foarte greu să sintetizezi într-un nume de proiect nevoia pe care societatea noastră o are în a-și redescoperi  identitatea, reperele, valorile, în a ști ce am avut ca nație, ce avem și ce putem avea.

Și mai greu decât atât este să reîndrepți către aceste valori o generație captivă în tablete, în papuci cu puf, în cuvinte transformate în semne grafice, în emisiuni desuete, în vieți consumate virtual, în Bamboo-isme și false valori.

Cum aduci tinerii la Muzeul Golești să pășească în ultimul adăpost al lui Tudor Vladimirescu, să închidă ochii și să audă bătăile inimii lui când se apropiau eteriștii?

 

Cum le explici că la 5 kilometri de Mall s-a scris istoria României? Că uriașii acestei istorii au trăit la Florica, egală cu termenul de „românitate” (cum explica sâmbătă academicianul Răzvan  Theodorescu), și nu cu un nume de pensiune în Ștefănești?

 

Cum le explici că pe o alee micuță, ușor pietruită, din cimitirul Boteni, se odihnește un geniu, un monstru sacru al filozofiei mondiale? Că citatele pe care ei le sharuiesc pe facebook despre statul în pușcărie pentru un neam de idioți nu sunt despre foștii prieteni, ci despre neputințele acestui popor de a-și ridica fruntea?

„Eu sunt născut în zona Muscelului, unde masa se lua ritualic, fără abatere, în familie. Și cu rugăciune înainte. Mesele erau din lemn, cu trei picioare. Scăunelele, la fel. Și când mi-am întrebat bunicul ce înseamnă cele trei picioare, mi-a răspuns fără să clipească: primul înseamnă cei 7 ani de acasă, al doilea – cultura pe care o are familia noastră, neamul nostru, și al treilea – credința în Dumnezeu. Acestea sunt valori de la care trebuie să pornim în educația copiilor noștri!”

Golești, 22 iulie 2017. Dan Manu – președintele Consiliului Județean

Cum îi facem pe tinerii școlari să vizualizeze forța legiunilor romane de la Jidova când învață istoria antică, să audă zgomotul de arme din tabăra lui Țepeș de la Cuibul de Vulturi în timpul cursurilor de istorie medievală, să se gândească cât de frumoasă trebuie să fi fost hangița dinTigveni pentru care s-a făcut moarte de om în „Napasta” lui Caragiale , după orele de literatură și să descopere frumusețea ritualului de a se îmbrăca elegant, de a te pregăti atent și de a intra cu grație în foaierul unui teatru, în timp ce studiază artele sau dezvoltarea personală?

Cum îi faci pe tineri să asimileze informația că acest județ a dat două capitale României? Că în ele zac, la fiecare pas, edificii și urme istorice pe care nu le-am mai putea recrea, nici într-o mie de ani de aici înainte, dacă societatea nu se schimbă și nu se autoprețuiește?

„Fiți drepți între voi pentru a fi liberi sau pentru a fi liberi fiți drepți! Dar pentru acest lucru tinerii de azi au nevoie să cunoască valorile naționale ale României ”

Golești, 22 iulie 2017. Academicianul Eugen Simion

Într-o societate care se adâncește în ignoranță, sâmbătă, la Muzeul Golești, s-a dorit un restart. Nu unul venit dinspre național spre teritoriu, ci invers: unul care pornește dintr-un județ și se propagă - în unde - către restul comunităților. De ce i-a venit președintelui CJ, Dan Manu, această idee este greu de spus, pentru că președinții sunt asociați cu asfaltul, canalizarea și vizitele la primari.

La fel de greu este de estimat dacă acest proiect ar putea reuși măcar să clintească comunitatea asta din drumul nepăsării, al superficialităților și să stârnească, în noi toți ca români, ca părinți, dorința de a ne îndrepta copiii către alte valori, de a-i face să le cunoască și să le respecte, să se mândrească cu ele când ies în afara granițelor și să știe că România e mai mult decât un semn pe pașaport. Îi ducem la psiholog degeaba și îi creștem în baza unor cursuri stereotipe despre automotivare, când ei nu știu cine sunt, de ce ar trebui să fie mândri, în ce ar trebui să creadă și pentru ce ar trebui să lupte.

„Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat!” - fragment din „Manifestul de la Golești”

Ce a făcut Dan Manu, ca președinte de Argeș, a fost să aducă în județul său academicienii, oamenii de știință, oamenii de cultură, vocile mari ale artelor, factori de decizie, rectorii, olimpicii, oamenii de presă. Și au venit toți, parcă neîndrăznind să creadă că cineva deschide ușa unui asemenea demers.

 

Ce a lipsit de la Golești? A lipsit școala românească, cea de la care pleacă, în fapt, mai mult decât de oriunde, pofta tinerilor de a cunoaște, de a înțelege și de a respecta.

La eveniment au participat:  acad. Răzvan Theodorescu, acad. Nicolae Panin, acad. Eugen Simion, acad. Gheorghe Păun, acad. Dumitru M. Ion, Mircea Diaconu - vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi Educaţie din Parlamentul European, prof. univ. dr. Mircea Beuran - președinte al Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, prof. univ. dr. Teodor Trăistaru - președinte Societatea Română de Protetică Dentară şi Maxilo-Facială, prof. univ. dr. ing. Șerban Valeca - președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare Pitești, conf. univ. dr. Dumitru Chirleșan - rectorul Universității Pitești, prof. univ. Ovidiu Puiu - rectorul Universității „Constantin Brâncoveanu”, Filofteia Pally - cercetător științific Muzeul Goleşti, Beatrice Rancea - manager Opera Națională București, Șerban Marinescu - regizor, Bogdan Ficeac - jurnalist, Elisabeta Bostan - regizor și scenarist, Laurențiu Damian - regizor și scenarist, Lucia Hossu Longin - realizatoare TV, dar și elevi argeșeni olimpici sau cu rezultate deosebite la învățătură.

Evenimentul a avut loc la Muzeul Golești, acolo unde sunt reunite momente de istorie, comori etnografice, valori arhitecturale. Cu alte cuvinte, într-un loc în care micii elevi și tinerii de liceu – fugind de acasă, din urban și cenușiu – se pot distra, consumând în același timp cel putin trei componente ale culturii neamului lor. Acolo, nu la McDonald’s, unde se organizează cel puțin o zi din „Săptămâna altfel”.

 

„Să avem o educație liberă pentru copii. Să-i atragem, să îi pasionăm... Să le predăm cu pasiune și în mod accesibil. Învățătoarea mea ni-l preda pe Eminescu lângă fântâna casei sale, unde ne servea cu dulceață de cireșe amare și apă rece de fântână. Ore aș fi stat! Nu am uitat niciodată ce am învățat atunci. M-am îndrăgostit de Eminescu, a fost primul meu iubit și plângeam seara în pernă că iubitul meu a murit. Grație acestei mari doamne care a știut să ne apropie de el, de carte. Știți că copiii de azi nu mai vor să citească? Că aleargă la televizor să butoneze telecomanda, că se înfig în telefoane, în tabletă și dacă îi întrebi ce au învățat azi nu mai știu să îți spună?“

Golești, 22 iulie 2017. Elisabeta Bostan - regizor și scenarist

Câteva milioane (da, milioane) de euro sunt adunate în trei proiecte CJ pentru restaurarea monumentelor istorice și de artă din județ. Administrația își finanțează obligația de a asigura infrastructura, de a garanta că aceste edificii vor mai exista câteva sute de ani. Școala românească trebuie să caute să aducă tinerii în aceste locuri, însoțindu-i cu povești, explicându-le de ce acolo se găsesc elemente din identitatea lor ca români și ca oameni.

În clasele Argeșului cu prioritate (și nu în centrul capitalei, cum anunța sâmbătă academicianul Eugen Simion) trebuie să avem busturi și portrete ale Brătienilor! Aici, la origini - fie și făcându-și selfie cu ele – copiii trebuie să afle că, în Argeșul lor, s-a construit România modernă. Că omul acela cu barbă și mustață ca Moș Crăciun e al lor! Al Argeșului! Și că el, Brătianu, a asigurat acestei țări, cu familia lui laolaltă,  veacuri de prosperitate, de independență și de dezvoltare.

„Fără aceste repere, ești un nimeni, nu te cheamă în niciun fel. Poți să fii un tip eficient, absolut genial, dar atât! În rest, nu exiști, dacă nu ai identitate națională. A venit un timp al lui «Nu se mai poate!». Prin simplul fapt că începem să discutăm despre aceste lucruri, putem spune că ele deja există. Dacă discutăm între noi, în familie, nu contează. Dacă discutăm mai mulți, încep să conteze. E un fel de conștiință de sine, de nație, pe care trebuie să o trezești. Motive, argumente și repere sunt, doar că nu le folosim.”

Argeș, lansarea proiectului. Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi Educaţie din Parlamentul European

Tu unde îți duci copiii în weekend? - a mai fost o întrebare nepusă la Golești. Tu, părinte... Tu, dascăl...Tu, școală...Tu, familie... Să-i chemăm aici! Să îi atragem!, a fost mesajul academicienilor. Aici, oriunde, unde s-a scris istoria acestui neam. Să nu le-o mai ciuntim, să nu le-o mai cenzurăm din falsă pudoare, să nu le mai spunem că somitățile neamului n-au fost somități, pentru că erau colaboraționiști, legionari sau funcționari în regimuri condamnate. Și mai presus de orice să le spunem că naționalismul este ok. Este ok să fii mândru că ești român, că e ok să protejezi și să promovezi valorile țării tale, că nu e o rușine, că nu e radicalism, că nu e demodat. Din contră, că doar prin dezvoltarea acestei conștiințe naționale, prin renașterea acestei valori, ne vom putea salva ca popor. Să ne învățăm tinerii că este cool să fii patriot.

„Îi trec la valorile naționale pe tinerii olimpici prezenți aici, care au nevoie de modele, pe care noi trebuie să le căutăm în toate direcțiile și să le arătăm lumii întregi. Doar dacă repetăm mereu «Respect pentru valorile naționale» și  acest proiect și-a atins scopul”.

Golești, 22 iulie 2017. Academicianul Gheorghe Păun

 

 

Argeș, Golești, 22 iulie 2017. „Este necesară cristalizarea unei mișcări naționale care să genereze o presiune publică majoră pentru concretizarea în politici publice coerente și de perspectivă, apoi în politici sectoriale menite să protejeze și să promoveze valorile, indiferent de domeniile sau de generațiile cărora le aparțin. Liantul acestei inițiative este respectul pentru valorile naționale”.

Fragment din „Manifestul de la Golești”

 

 

 

Comments

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
 
Banner

Dosarul Primarului

EDITIE SPECIALA

Banner
Banner
Banner
Banner

Ads on: Special HTML