You are here: Home
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Search

SAPTAMANALUL - ANCHETA

Afacerile Argeșului - Cine a crescut, cine a pierdut în 2016?

E-mail Print PDF

Agenţii economici au avut ca termen sfârșitul lunii mai pentru a depune la Finanţe bilanţurile pe anul 2016. Cifrele raportate relevă o tendinţă de creștere a volumului afacerilor în majoritatea sectoarelor de producţie, în servicii și mai ales retail, consemnând, în schimb, un adevărat dezastru la nivelul firmelor care activează pe piaţa construcţiilor.

„Ancheta” vă prezintă o amplă analiză privind evoluţia afacerilor din judeţ în anul trecut.

Aflaţi care au fost cele mai profi tabile firme și care sunt societăţile care s-au confruntat cu probleme financiare și descoperiţi pe de o parte reveniri spectaculoase, dar și prăbușiri ce par fără soluţie de redresare.

 

PRODUCȚIE. Probleme pentru marii producători din industria alimentară argeșeană

 

Producătorul de autoturisme de la Mioveni a înregistrat anul trecut o nouă creștere a volumului afacerilor, care au ajuns de la 19,16 miliarde lei noi la 20,76 miliarde, cu 8 procente mai mult decât în 2015. Astfel, Automobile Dacia își consolidează poziţia în topul societăţilor din ţara noastră, fiind pentru al doilea an consecutiv cea mai mare companie din România, din punct de vedere al cifrei de afaceri. În paralel, profitul companiei a înregistrat o ușoară creștere, rămânând însă apropiat de suma de 100 de milioane de euro. De asemenea,

Dacia rămâne cel mai mare angajator din judeţ, păstrându-i pe aproape toţi cei aproximativ 13.800 de angajaţi.

Făcând abstracţie de numeroasele societăţi din industria dezvoltată pe orizontală în jurul Uzinei Dacia și care sunt de fapt sucursale ale unor companii străine, dintre producătorii locali din domeniul producţiei de componente auto se detașează și la nivelul anului 2016 GIC Nosag Metal. După ce pentru prima dată în ultimii 10 ani în 2015 înregistra o scădere a cifrei de afaceri, anul trecut afacerea lui Gheorghe Badea a revenit pe trendul ascendent. Iar creșterea este chiar semnificativă, de aproape 25%, în vreme ce profitul a fost mai mult decât dublu. În creștere este și cealaltă afacere celebră a magnatului Gheorghe Badea, Subansamble Auto. Cifra de afaceri aferentă lui 2016 este cu aproape 15 procente mai mare decât în anul precedent, deși profitul a scăzut la un sfert din cel raportat în 2015. Pe de altă parte, atât GIC, cât și Subansamble și-au sporit numărul de angajaţi cu câteva zeci.

Urcă vertiginos în topul celor mai mari companii argeșene și producătorul de repere injectate din mase plastice Delta Invest, afacerea soţilor Movileanu, care a crescut într-un singur an cu 21%, ajungând la o cifră de afaceri de peste 142 milioane lei și un profit de aproximativ 16,5 milioane, aproape dublu faţă de anul trecut.

De altfel, familia Movileanu a consemnat anul trecut și debutul în topul celor mai bogaţi români.

Industria alimentară argeșeană are și în 2016 același lider ca și în 2015: Dr. Oetker. Producătorul de aditivi alimentari a raportat o cifră de afaceri cu 10 milioane de lei mai mică decât în anul anterior, în schimb a punctat o majorare de aproximativ jumătate de milion de lei la profit, în paralel cu sporirea personalului angajat.

Pentru compania Radic Star, bilanţul aferent anului 2016 reflectă de fapt consecinţele incendiului din decembrie 2015, când unitatea de producţie a mezelurilor de la Ștefănești a fost mistuită de flăcări. În aceste condiţii, compania condusă de familia Dicu a înregistrat o prăbușire a cifrei de afaceri, care a atins anul trecut un nivel de aproape trei ori mai mic decât în 2015. Vestea bună este că, graţie unei bune politici manageriale, fabrica de mezeluri este în reorganizare, existând premisele unei reveniri în forţă în anii următori. Semne de revenire dă și Pati Pan Mariano, fabrica de pâine și produse de panificaţie din Bascov. Intrată în insolvenţă, societatea a revenit pe profit, după ce în 2015 fi gura cu pierderi, semn că reorganizarea judiciară în cazul acestei firme a reușit să dea roade.

Lactag este o altă mare societate argeșeană care traversează momente dificile din punct de vedere financiar.

Intrat în insolvenţă și cu zeci de creditori bătându-i la ușă, producătorul de lactate a continuat căderea liberă în care era încă din 2015, anul 2016 consemnând o scădere a afacerilor cu peste 50% și pierderi ce totalizează aproape 5 milioane de euro.

Cel mai mare producător de ambalaje din judeţ, Pentarom, a înregistrat creșteri atât în ceea ce privește cifra de afaceri - cu 18% mai mare -, cât și pe partea de profit - mai mare cu 15 procente. În creștere este și afacerea Ronera Rubber, care produce articole din cauciuc și care, după un an de regres, și-a reluat ascensiunea și și-a majorat cifra de afaceri cu peste 18%, depășind pragul de 40 milioane lei.

O surpriză plăcută pe segmentul producţiei o constituie creșterea constantă a producătorului de hârtie Elfi, care în doar câţiva ani de la lansarea afacerii a reușit să depășească în 2016 pragul de 20 de milioane lei, devansând rezultatele financiare înregistrate la finalul anului precedent cu aproape 3,5 milioane lei și dublându-și profitul. Pe domeniul producţiei de carte în continuare lider detașat în judeţ este Editura Paralela 45, firma manageriată de Călin Vlasie, ușoara scădere a cifrei de afaceri fiind compensată însă cu un profit mai mare decât în 2015.


2016 a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai proști ani pentru societăţile de construcţii. Lipsa finanţărilor europene și-a pus serios amprenta asupra acestei pieţe, majoritatea firmelor - care au reușit să supravieţuiască - având afacerile în scădere. Marele merit al patronilor din domeniul construcţiilor rămâne acela de a nu-și fi trimis în șomaj muncitorii, ce-i drept cu eforturi financiare deosebite, chiar dacă nu au avut mai deloc contracte de lucrări.

În lumea construcţiilor, azi ești sus, mâine poţi fi doborât. Dovadă stă faptul că în ultimii ani s-a tot schimbat raportul de forţe pe această piaţă, firme care mai ieri făceau afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro fiind astăzi o amintire și viceversa. Anul trecut, Coniz Romarg intra în topul celor mai mari 1000 de afaceri din România și era, fără dubiu, firma argeșeană de construcţii cu cea mai fulminantă ascensiune. Ca și celelalte societăţi de profil, și firma manageriată de Gheorghe Griguţă a ajuns să suporte efectele lipsei lucrărilor, dar și pe cele ale întârzierilor mari cu care statul își onorează contractele faţă de partenerii privaţi. Așa se face că, după ce 2015 a marcat o dublare a afacerilor Coniz, 2016 le-a readus la nivelul de dinainte, înjumătăţindu-le practic. Cele mai mari afaceri pe segmentul construcţiilor au devenit, astfel, Metabetul condus de Constantin Pănescu - cifră de afaceri de peste 85 milioane de lei, în creștere cu 3%, și un profit de 11,4 milioane lei, mai mare cu 51% - și Conarg AG a lui Vali Vișoiu, chiar dacă acesta înregistrează o scădere de la 110 la 84 milioane lei anual.

Pe de altă parte, singura companie pe plus pare să fie Conarg Construct, însă cifrele reprezintă o ușoară revenire a companiei, în condiţiile în care, după toamna lui 2014, când Vișoiu a fost acuzat de dare de mită și spălare de bani în dosarul Publitrans, firma a fost în picaj.

Vorbind despre fostul grup de firme Alcadibo, 2016 a consemnat și „divorţul” celor doi parteneri, Constantin Pănescu și Pavel Zamfir. Dintre societăţile pe care le-au împărţit cei doi oameni de afaceri, doar Metabet a fost pe creștere, atât Alcadibo Trading (rămasă tot la Pănescu), cât și Selca (preluată de Zamfir) raportând diminuări ale cifrelor de afaceri, dar și ale profiturilor.

Nici General Trust Argeș, companie aflată în portofoliul omului de afaceri Cătălin Spătaru, nu a scăpat de efectele crizei de proiecte de infrastructură, reducându-și cifra de afaceri cu 5 procente, așa cum de altfel s-a întâmplat și cu societatea Zeus SA, ale cărei afaceri s-au diminuat cu 8%. Scăderi mult mai serioase au înregistrat firma Kranz Eurocenter, a lui Corin Boian (cifră de afaceri mai mică cu 35% și un profit de 9 ori mai mic), dar și Star Trading Impex, care, fără marile proiecte pe fonduri europene, a coborât de la 58 la 24 milioane lei pe an, și Comesad

Drumuri, cu o cifră de afaceri mai mică cu aproape 32%.

Din păcate, nici anul 2017 nu pare să aibă premise mai bune, în condiţiile în care, deși mai sunt doar câteva luni în care se pot executa lucrări de construcţii, mult așteptatele proiecte pe PNDL, finanţate de Ministerul Dezvoltării, întârzie în continuare.

 

SERVICII. Dolo Trans Olimp - ascensiune fulminantă

 

Argeșul domină sectorul transporturilor de mărfuri din România, cinci dintre cele mai mari firme de profil din România avându-și cartierele generale la Pitești.

Internaţional Lazăr Company a rămas și în 2016 cea mai puternică firmă argeșeană de transport, chiar dacă volumul afacerilor a continuat să scadă, așa cum s-a întâmplat și anul anterior- afaceri de aproape 166 milioane euro, comparativ cu 187 milioane în 2015. Anul trecut, firma manageriată de Benone Lazăr și-a adjudecat trofeul Romanian Transport Company of the Year, dar și premiile pentru siguranţă rutieră, pentru IT, pentru stabilitate financiară și pentru management.

Cea mai spectaculoasă ascensiune a unei firme argeșene figurează în dreptul societăţii Dolo Trans Olimp. Tânăra companie de transport manageriată de Cristian Dolofan culege practic roadele investiţiei masive în flota de autocamioane:

„În anul 2016, am investit în flotă, ajungând la 310 camioane, am modernizat service- ul propriu și am implementat un sistem de planifi care a resurselor întreprinderii (ERP) specializat pe segmentul transporturilor. Am finalizat un sediu nou în Pitești și am format o echipă de oameni bine pregătiţi la nivelul birourilor”, declara recent Cristian Dolofan, explicând în ce a constatactivitatea societăţii în cel mai bun an al său, când practic și-a triplat cifra de afaceri, care de la 55 milioane pe an a ajuns la peste 157 milioane lei, profitul crescând și el cu 50 de procente.

În aceste condiţii, Dianthus Company coboară în topul transportatorilor argeșeni pe locul al III-lea, chiar dacă, la rândul ei, și firma coordonată de Adrian Dinoiu și Nicolae Florescu a înregistrat în 2016 o creștere economică, de aproximativ 4%, concomitent cu o diminuare a profitului. Pe creștere este și Com Divers Auto Ro, firma lui Dan Lazăr, care anul trecut a avut afaceri cu 4,5 milioane lei mai mari decât în 2015, ajungând la aproape 120 milioane lei pe an.

Cvintetul de aur al transportatorilorargeșeni este completat și anul acesta de de Semiramis, ale cărei afaceri au înregistrat o ușoară creștere, de la 42,7 la 43,3 milioane lei, chiar dacă profitul a scăzut semnificativ, de la 280.000 la puţin peste 100.000 lei.

Rămânând în sfera serviciilor, dar schimbând registrul, remarcăm faptul că diminuarea investiţiilor OMV în România a continuat să-și pună amprenta asupra uneia dintre cele mai respectate afaceri din judeţ. Comesad Ro, firma manageriată de fraţii Virgil și Sorin Dumitru și specializată în lucrări de montare a conductelor de transport produse petroliere, nu a mai avut la fel de multe comenzi ca în vremurile bune, din partea principalului său partener de afaceri și a continuat trendul descendent al afacerilor, care au scăzut în ultimul an cu 60%. „Probabil a fost cel mai greu an din 1992 încoace, însă acum s-a văzut cel mai bine forța grupului Comesad, care a reușit să depășească prin unitate momentul”, declara Virgil Dumitru la sfârșitul anului trecut, adăugând că, pentru viitor, compania va încerca să abordeze și piața externă pe domeniul său de activitate.

După un an nu prea grozav, afacerile lui Gheorghe Văsîi, afectate cel mai probabil de implicarea patronului în dosarul de corupţie al fostului primar Tudor Pendiuc, au dat semne de revenire în 2016. În ciuda problemelorde ordin penal ale lui Văsîi, călcat de mascaţi și reţinut chiar pentru o zi în cursul lunii mai a anului trecut într-un dosar de spălare de bani și delapidare care viza afacerile Astra SA, cele două firme specializate în gestionarea deșeurilor, Girexim Universal și Financiar Urban, au terminat pe plus anul, ba chiar prima dintre ele a înregistrat o creștere semnificativă. Astfel, Girexim Universal a marcat o creștere de 21% a cifrei de afaceri și, respectiv, de 76% a profitului net, care a depășit un milion de euro. În ceea ce privește Financiar Urban, deși cifra de afaceri a rămas relativ constantă, de aproximativ 32 milioane lei, profitul a scăzut serios, de peste 10 ori.

 

RETAIL. Comerțul cu medicamente și vânzările de mașini au crescut

 

În 2016, consumul a înregistrat o creștere violentă, de 20% comparativ cu anul anterior. Fiind an electoral, politicienii s-au întrecut în măriri salariale și de pensii, ceea ce a generat o poftă de cumpărături fără precedent în rândul românilor. Din acest motiv, cele mai mari creșteri ale cifrelor de afaceri le-au înregistrat firmele care practică comerţul.

Cele mai mari și mai profitabile afaceri cu vânzări rămân cele din domeniul farmaceutic. Practic, cele mai mari trei firme argeșene de pe piaţa comerţului cu medicamente au avut anul trecut afaceri de peste 650 milioane euro și profituri la care un producător, un prestator de servicii sau un constructor nici măcar nu poate visa.

Astfel, exceptând Dacia și firmele străine care deţin fabrici în Argeș, topul firmelor este dominat în mod categoric de distribuitorul de medicamente Fildas Trading. Argeșenii cumpără în draci medicamente de la farmaciile aprovizionate de Fildas, care numai anul trecut a înregistrat uluitoarea cifră de afaceri de 2,42 miliarde lei noi, cu o creștere la fel de fabuloasă, de aproximativ 45% într-un singur an. Nici sora mai mică a colosului Fildas, Catena Hygeia, nu s-a lăsat mai prejos în 2016, când cifra de afaceri a firmei din Pitești din lanţul cu același nume a punctat un salt pozitiv de 41 de procente, apropiindu-se de 100 de milioane de euro (mai exact, 421 milioane lei noi). Cea de-a treia firmă din topul retailerilor de medicamente, Farmaceutica Argeșfarm, a înregistrat la rândul ei o creștere, însă nu tot atât de spectaculoasă, cifra de afaceri ajungând la 236 milioane lei (cu 10 milioane mai mult decât anul trecut).

Pe segmentul distribuitorilor de alimente, băuturi și tutun din judeţul nostru, cea mai mari cifră de afaceri se regăsește în dreptul firmei D.R.I.M. Daniel, manageriată de Daniel Trandafir. Acesta a consemnat în 2016 afaceri de 268 milioane lei, cu aproape 4,3 milioane lei mai puţin decât cu un an înainte, dar profituri mult mai mari, care au ajuns la 6,6 milioane lei, de la 3,5 milioane în 2015. Total Distribution Group a avut, la rândul ei, afaceri de 129 milioane lei în 2016, cu aproximativ 7 milioane mai mult decât în anul anterior, și pentru al doilea an consecutiv, a punctat o dublare a profitului net. În creștere faţă de anul trecut este și Salf SRL, atât în ceea ce privește cifra de afaceri (mai mare cu 18%), cât și profitul (aproape dublu) și numărul de angajaţi (cu 20 mai mulţi decât în 2015). Piaţa comerţului cu materiale de construcţii a fost relativ constantă în 2016, faţă de anul precedent. Astfel, Cipcos Mar, unul dintre cei mai mari distribuitori de materiale de construcţii din judeţ, a înregistrat la finalul anului trecut afaceri de 85,6 milioane lei, cu aproximativ 3,3 milioane lei mai mult, și profituri cu 2 milioane de lei mai mari, în vreme ce Alvvimar s-a menţinut la o cotă a afacerilor de 39 milioane lei și și-a mărit profiturile de patru ori, aceste ajungând la aproximativ 1 milion de lei.

În ceea ce privește comerţul cu autoturisme, în 2016 argeșenii au cumpărat mai multe mașini, dovadă bilanţurile dealerilor auto. Astfel, afacerile Euro Tehno Grup, dealerul argeșean al mărcilor Volkswagen, Audi și Seat, au ajuns anul trecut la 110,6 milioane lei, cu 18% mai mult decât în anul de dinainte, iar profiturile s-au triplat.

De asemenea, Delta plus Trading, societatea manageriată de omul de afaceri Vali Ioana, a fost pe trend pozitiv, majorându-și cifra de afaceri cu 13%, până aproape de 55 milioane lei.

Și AMAT SA, distribuitor al mărcilor Dacia și Renault, a punctat o creștere consistentă, de 30 de procente, ajungând la 48,5 milioane lei, în vreme ce profitul net a urcat de la doar 200.000 de lei la 2,7 milioane.

Pentru Bijuteria Teilor, 2016 a fost anul finalizării proiectului de extindere a reţelei de magazine în marile centre comerciale din ţară, dar și iniţierea unei ample campanii de promovare, prin reclame publicitare la marile canale naţionale de televiziune. După ce în 2015 marca o creștere de 50%, 2016 s-a dovedit și mai bun, afacerile urcând cu 58% faţă de anul anterior, o creștere similară figurând și la capitolul profit.


Comments

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
 
Banner

Dosarul Primarului

EDITIE SPECIALA

Banner
Banner
Banner
Banner

Ads on: Special HTML